Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea Bârsana, locul în care descoperi spiritul și arhitectura maramureșeană
Sunt anumite locuri care sunt reprezentative pentru o regiune, o definesc. Locuri care îți spun multe despre oamenii de acolo, despre tradiții, despre credință. Locuri care sunt autentice și în care te simți diferit:peisajul, arhitectura construcțiilor, aerul pe care-l respiri, totul e diferit. Până emoția pe care o simți e unică.
Mănăstirea Bârsana, în topul celor mai vizitate atracții turistice din Maramureș
Maramureșul se poate mândri cu bisericile de lemn vechi de secole. În ultimii ani însă câteva mănăstiri construite în ultimelele 3 decenii au devenit mai cunoscute și mai vizitate. Mănăstirea Bârsana se află în topul acestora.
„Monument de arhitectură maramureșeană”, Mănăstrirea Bârsana este una dintre cele mai reprezentative spații sacre ale Maramureșului. Cu toate că piatra de temelie a actualei mănăstiri a fost pusă în anul 1991 când a fost reînființată, trecutul tumultuos a mănăstirii începe cu secolul al 16-lea. Aceasta reprezintă un reper a evoluției arhitecturii tradiționale și o mărturie a credinței vii a maramureșenilor.
Numărul mare de turiști se bazează se datorează mai multor factori. În primul rând Mănăstirea Bârsana se află în centrul Maramureșului, pe șoseaua care străbate Valea Izei. Este așadar ușor accesibilă. Pe urmă dispune de o infrastructură turistică compatibilă cu vremurile actuale.De asemenea un rol important il are infrastructura turistică de care dispune în prezent Mănăstirea Bărsana. Aceasta este compusă dintr-o parcare generoasă, toalete și un restaurant pentru servirea mesei. În al treilea rând este prima care a fost finalizată. Un ultim factor este mediatizarea de care se bucură, îndeosebi pe internet. Nu acestea sunt însă motivele pentru care ar trebui să vizitezi Mănăstirea Bârsana și împrejurimile.
Frumusețea unică a Mănăstirii Bârsana
Imediat ce intri pe poarta mănăstirii te întâmpină biserica de lemn în partea dreaptă. Cu al său turn înalt de 57 m și ascuțit parcă susține cerul. Complexul mănăstiresc e compus însă din mai multe construcții. Unele dintre ele sunt prevăzute cu turnuri mai scunde. Printre acestea se numără Altarul de vară, Stăreția sau Turnul Clopotniță.
În partea stângă dinspre intrare se află Muzeul de icoane și carte veche unic în Maramureș. Zăboviți câteva zeci de minute în interiorul său. Veți descoperi obiecte bisericețti utilizate în zonă, unele veci de câteva secole. Cea mai veche cartede cult din Muzeu este un „Apostol” munuscris în slavonă din 1561.
În zilele de sărbătoare numeroși maramureșeni îi calcă pragul, mulți dintre ei îmbrăcați în frumoasele haine tradiționale. Toate acestea contribuie la transformarea Maramureșului într-o destinație culturală vie.
Istoria zbuciumată a mănăstirii din Bârsana
La începutul anilor 90′, pe locul în care se află astăzi Mănăstirea Bârsana era o fâneață. Vechea mănăstire, menționată pentru prima dată într-un document din anul 1390, dispăruse din cauza vitregiei istoriei acestor locuri. În anul 1791 fusese abandonată de către ultimii călugări ortodocși după ce majoritatea maramureșenilor deveniseră greco-catolici, membri ai Bisericii Române Unite cu Roma. De asemenea statul austriac, sub a cărei administrare se afla Maramureșul în acea perioadă, a confiscat averile mănăstirești. Astfel călugării nu au avut de resurse pentru viețuire. Ultimii călugări ai vechii mănăstiri s-au refugiat în Moldova la Mănăstirea Neamț.
Vechea biserică a mănăstirii a fost însă salvată de la distrugere de către localnici. Celelalte clădiri au căzut pradă intemperiilor naturii din cauza faptului că lemnul este un material mai puțin trainic în comparație cu piatra. Astfel în anul 1806, biserica a fost dezasamblat și transportată în sat. A fost remontată pe un deal în mijlocul satului, numit Podurile Jbârului. În trecut acolo fusese amenajat un cimitir în care au fost îngropate victime ale epidemiei mici de ciumă din anul 1742. Și stăreția a fost adusă în sat și transformată în școală. Vechea biserică poate să fie astăzi vizitată, aflându-se pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Deosebit de valoroasă este pictura interioară realizată de către pictorul Hodor Toader.
Mănăstirea a renăscut precum pasărea Phoenix după înlăturarea regimului comunist, cînd a apărut o perioadă prielnică refacerii așezămintelor monahale din România. Bârsănenii au luat inițiativa reînființării mănăstirii. Maica stareță Filofteia Oltean a coordonat cu responsabilitate lucrările. Meșterii în arta prelucrării și sculpturii lemnului din zonă și locuitorii comunei Bârsana au refăcut un colț de rai pe același deal unde până în urmă cu mai bine de 2 secole se afla vechea mănăstire. Maica stareță s-a implicat cu toată energia în păstrarea stilului arhitectural tradițional. Hramul este sărbătorit în 30 iunie- Soborul Sfinților 12 Apostoli.
Mănăstirea Bârsana, o destinație turistică pe care o poți vizita în orice anotimp
Astăzi Mănăstirea Bărsana întruchipează povestea renașterii Maramureșului tradițional. Asta după ce timp de trei decenii a pierdut o mare parte din patrimoniul material constituit din casele vechi de lemn. Mănăstirea, un monument de arhitectură maramureșeană și o insulă de spiritualitate ortodoxă, este un model și pentru alte mănăstiri maramureșene care renasc în același stil tradițional într-o lume prinsă tot mai mult în mrejele globalismului. În același imp este un centru care păstrează vechi meșteșuguri. Maicile țes iarna covoare cu fire vopsite în culori naturale și pictează icoane pe sticlă.
Odată ajuns în Maramureș trebuie să-i treci pragul. Zăbovește puțin în biserica de lemn și admiră pictura. Vizitează micul muzeu și magazinul din interiorul mănăstirii cu obiecte religioase. Chiar dacă ai mai fost aici, cu fiecare vizită pe care o faci descoperi un detaliu nou care îți spune o poveste despre trecut sau prezent și cine știe, poate despre viitor.
Aici poți viziona un scurt film realizat la hramul Mănăstirii Bărsana din anul 2021.
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.