General

Renașterea Mănăstirii Bârsana

Renașterea Mănăstirii Bârsana a fost posibilă după înlăturarea sistemului comunist

Dispariția mănăstirii

Vitregită de evenimente istorice care s-au abătut asupra acestor locuri, viața monahală din Maramureșul Istoric a cunoscut un declin în secolul al 18-lea care. Acesta a culminat cu desfințarea tuturor vechilor mănăstiri ortodoxe pâna la mijlocul secolului al 19-lea. Cauzele au fost de natură politică si religioasă. Noua conducere habsburgică care s-a impus în Transilvania și în Maramureș în debutul secolului al 18-lea, a susținut întarirea Bisericii greco-catolice în detrimentul celei ortodoxe pentru a-și impune puterea politică în regiune. Imperialii austrieci fiind catolici, aveau nevoie de cât mai mulți supuși catolici. Mănăstirile repezentau oaze de rezistență ale ortodoxiei atât în Transilvania cât și în Maramureș.

Mănăstirea din Bârsana a fost menționată pentru prima dată documentar în anul 1390. A încetat să mai funcționeze în anul 1791 când averile acesteia au fost confiscate de statul austriac. Ultimii viețuitori s-au refugiat la mănăstirea Neamț. Vechea biserică a mănăstirii a fost mutată de săteni în mijlocul comunei pe un deal, astăzi făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

 

Renașterea Mănăstirii Bârsana

Dacă în Moldova viața monahală a cunoscut o continuitate, cea din Maramureș a renăscut abia după înlăturarea regimului dictatorial. Stindardul renașterii l-a reprezentat mănăstirea din Bârsana care a constituit un model pentru celelalte așezări monahale maramureșene. Majoritatea au fost reclădite în stil tradițional prin menținerea vechii arhitecturi. Un rol important în păstrarea arhitecturii tradiționale maramuresene l-a avut stareța manastirii, Maica Filoftea. Arta lemnului, fiind într-o permanenta evoluție de secole, a fost adaptată și zilelor noastre. Construcțiile de lemn actuale sunt mai înalte și mai spațioase decât cele anterioare.

Mănăstirea Bârsana poartă hramul Soborul Sfinților 12 Apostoli. Aceasta constituie una din cele mai reprezentative monumente de arhitectură maramureșeană și un obiectiv turistic căutat de numeroși vizitatori. Nu în ultimul rând constituie o oază de liniște și de credință într-un secol în care viteza și distanța se comprimă într-un mod fără precedent în istoria umanității.

Constantin Ioan Lazu

Autor: Creator de conținut pe Maramuresu'meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.