Sărbătoarea Bobotezei în Maramureș
Boboteza reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase la români. Aceasta face parte din ciclul sărbătorilor de iarnă care are în centru Crăciunul. Este una dintre cele 12 sărbători importante ale crestinătății din această parte a Europei. Amintește de faptele petrecute la apa Iordanului când Isus a ieșit în lume. În ziua de ajun a Bobotezei la fel ca și în Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paștilor se ține post negru.
Sărbătoarea denumita și Botezul Domnului s-a suprapus peste o sărbătoare mult mai veche cu origini precreștine care este legată de ritualul apei neîncepute căreia i se atribuiau puteri de vindecare și de prezicere a viitorului.
Aghiasma Mare și Aghiasma Mare
În bisericile ortodoxe și greco-catolice din Maramureș se desfășoară în dimineața zilei de 6 ianuarie slujba de sfințire a apelor denumită Aghiasma Mare în amintirea botezului lui Isus Hristos. În celelalte zile ale anului apa sfințită este denumită Aghiasma Mică. De Bobotează conform ritualului liturgic, preotul scufundă de trei ori crucea în apă, sfințind-o. Odată cu acest ritual este sfințită întreaga natură deoarece apa constituie elementul fundamental al vieții. Apa sfințită este folosită de către credincioși pentru a fi protejați de rele.
Această sărbătoare mai este denumită și Epifanie sau Teofanie. Dumnezeu s-a arătat la râul Iordan când porumbelul, reprezentarea Sfântului Duh, a coborât peste Hristos. Acesta este singurul moment în care a apărut Sfânta Treime .
În ajunul sărbătorii Bobotezei și în zilele premergătoare preotul „umblă cu crucea” ca să sfințească casele. Prin acest ritual are loc purificarea oamenilor și a gospodăriilor.
Sărbătoarea Bobotezei în Maramureș. Tradiții și obiceiuri
În comuna Oncești de pe Valea Izei, în dimineața zilei de Bobotează, se pleacă în procesiune de la Biserică până la râul Iza unde are loc ceremonia sfințirii apelor. Participanții îmbrăcați în haine tradiționale, poartă prapori și icoane cu Botezul Domnului. Este o bună ocazie să fie admirate hainele tradiționale purtate de maramureșeni în anotimpul rece, îndeosebi lecricul sau sumanul. Asemănător sărbătorii Crăciunului, în ajunul Bobotezei, gospodinele din Maramureș fac curățenie prin casă și pregătesc mese bogate ca să aibă belșug, sănătate și noroc. De asemenea este un moment prielnic pentru fetele dornice de măritiș să-și afle ursitul. Acestea iau de la preot un fir de busuioc, după ce sfințește casa, și-l pun sub pernă pentru ca să-și viseze alesul. Se spune că acest fir de busuioc are darul de a atrage pețitori la fată.
În Maramureș de această sărbătoare este legat obiceiul umblatului cu Tiralexa (Chiralexa). Această datinăcu origini precreștine, care în unele sate mai este păstrată și azi, care are rolul de a aduce în casele oamenilor belșug, sănătate și fertilitate. Preotul este însoțit de către un grup de copii care înaintea sosirii sale rostesc câteva versuri aruncând cu grâu sau orez înaintea casei:
„Tiralexa-i, Doamne
Grâu de primavară
Și-n pod și-n cămară
Ș-n tindă și-afară.
Câți cărbuni în vatră
Atâția pețitori la fată.
Câte pene pe cocoș
Atația coconi frumoși.
Câte paie pe coteț,
Atâția boi și cai s-aveți.”
Aici găsești mai multe articole despre Sărbătorile Religioase
Sărbătoarea Bobotezei în Maramureș
Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei ȋn Maramureş
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, între tradiție și credință
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.
