Sărbătoarea Ignatului în Maramureș
Ignatul este o veche sărbătoare cu rădăcini păgâne, celebrată pe 20 decembrie, în apropierea solstitiului de iarnă. Astăzi a fost aproape dată uitării chiar dacă este prezentă în calendarul popular românesc. Semnificatia acesteia este legată de jertfele pe care le făceau popoarele antice în preajma marilor sarbatori importante de peste an legate de reinnoirea timpului cu scopul de a-i îmbuna pe zei. De această sărbatoare solara a fost legată de-a lungul timpului tăierea porcului din ogradă si trecerea sa prin foc, un moment important pentru întreaga familie.
Bisierica crestină a suprapus peste aceasta sărbătoare prăsnuirea Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, un urmas al apostolilor, pentru a o încrestina.
Cu toate ca această veche sărbătoare cu origini precrestine are loc în postul Crăciunului, Biserica nu a reusit să o înlăture cu totul. Din semnificatia vechii sărbători s-a mai păstrat traditia tăierii porcului .
Aproape fiecare casa de gospodar din Maramures, are câte un porc pe care îl taie. Este adevarat că de multe ori sacrificarea acestuia nu mai are loc în ziua de 20 decembrie, insă in apropierea acestei date.
La tăierea porcului se face o mâncare din carnea proaspată care este servită de obicei cu mamaligă denumita „pomana porcului”. Prepararea carnatului, a caltabosului sau a tobei se face si astăzi într-un mod traditional cu retete din „bătrâni”.
Cuvantul Ignat provine din latinescul „ignis” care înseamna foc.
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.