Semne din trecut
Aproape tot timpul suntem tentați să privim spre viitor. Încercăm să ni-l imaginăm, să ni-l construim. O vorbă înțeleaptă spune că cel mai ușor mod de a prevesti viitorul este inventarea sa. Uneori ne amintim însă de trecut. Uităm adesea că prezentul a fost cândva un viitor și va fi peste câteva clipe un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Oare mai are vreun rost să ne aplecăm asupra trecutului dacă nu mai avem cum să-l controlăm, nu mai avem cum să-l schimbăm precum este cazul viitorului? Ceea ce ne rămâne de făcut este să învățăm câte ceva din trecut. Să căutăm semne care au ajuns până la noi și care ne spun ceva despre noi sau despre locul în care locuim. Despre ceea ce suntem și despre ce am putea fi. Cunoscându-le putem să înțelegem mai bine prezentul, să știm de ce ne aflăm astăzi în acest punct. Putem să înțelegem mai bine de unde plecăm spre acel viitor în care am vrea să ajungem.
Dar oare unde găsim astfel semne din trecut? Fiecare trăire a noastră, fiecare persoană cu care ne-am întâlnit, fiecare loc în care am ajuns sau în care trăim, fiecare obiect vechi pe care l-am ținut în mâini sau l-am văzut ne transmit ceva. E alegerea noastră dacă le ignorăm sau nu. Chiar și simbolurile sculptate în lemn constituie semne care ne transmit ceva, fie că este vorba despre funia răsucită, arborele vieții, colacul împletit, crucea înscrisă în cerc sau rozeta spiralată. Acestea constituie baza unei adevărate filozofii despre viață, despre univers, despre lumină și întuneric.
Semnele din trecut pot să treacă adesea pe lângă noi, ne ajung însă fără să ne dăm seama. Fii atent la acestea. Unele dintre ele ne-au însoțit în trecut, ne însoțesc în prezent și ne vor însoți și în viitor.
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.
