Ultima năvălire a tătarilor în Maramureș
O filă din Istoria Maramureșului Istoric
În anul 1717 a avut loc ultima incursiune de jaf a tătarilor în Maramureş. Aceasta s-a desfășurat în contextul luptei dintre Imperiul Otoman şi cel Habsburgic. În acea perioadă Transilvania și Maramureșul erau supuse Vienei. Turcii erau atacaţi şi presaţi militar de către austrieci să se retragă din vestul Insulei Balcanice. Acolo fusese comasată întreaga armata imperială. Sultanul i-a trimis pe tătarii din Crimeea în Transilvania să prade. Scopul a fost să îi oblige pe austrieci să disloce o parte din soldaţii armatei imperiale pentru a-i înfrunta pe tătari.
Incursiunea tătarilor în Transilvania
Tătarii au intrat în Transilvania prin Moldova. Inițial au fost însoțiți și de către domnul Moldovei, Mihai Racoviţă cu un corp de armată. Acesta a renunţat însă la incursiunea în Transilvania în momentul în care şi-a dat seama că otomanii vor fi înfrânţi în Balcani. S-a întors în Moldova pentru a nu fi pedepsit. După ce au prădat nordul Transilvaniei lăsată fără apărare, tătarii au hotărât să se întoarcă spre casă prin Maramureş. Erau presaţi de armata austriacă care se apropia. Au continuat însă să facă ce ştiau mai bine, şi anume să jefuiască. Conform documentelor epocii au reuşit să ia cu ei aproximativ 8000 de cai şi 12.000 de robi. Printre aceștia erau îndeosebi femei şi copii. În Maramureş au ars multe din casele satelor prin care au trecut. Afectate au fost cele situate pe Valea Marei, Tisei, Izei şi partea superioară a văii Vişeului.
Lupta de la Borșa cu tătarii din Pasul Prislop
Înainte să iasă din Maramureș, tătării au fost atacaţi de către o armată ţărănească alcătuită din maramureşeni. Era alcătuită îndeosebi din locuitori din Borşa şi Moisei, conduşi fiind de protopopul Lupu Şandor. Deoarece într-o luptă într-un câmp deschis nu ar fi avut nicio şansă, maramureşenii i-au ademenit pe tătari într-o vale chiar la poalele Pasului Prislop. În acel loc tătarii au înnoptat. Într-o dimineaţă rece şi ploioasă de 4 septembrie 1717, la semnalul protopopului dat printr-un fluierat, maramureşenii urcaţi pe versanţi au început să rostogolească la vale bolovanii pe care anterior îi ridicaseră cu boii. De asemenea au început să doboare copacii pe care îi tăiaseră la bază cu o zi înainte asfel încât la momentul dorit să îi azvârle asupra tătarilor. Câţiva haiduci, singurii care deţineau arme de foc, s-au alăturat armatei ţărăneşti.
Cum s-a finalizat ultima năvălire a tătarilor în Maramureș?
Ajutaţi de mediul natural, înarmaţi cu topoare şi coase, sub conducerea protopopului Lupu Şandor, fost comandant de oşti, maramureşenii i-au înfrânt pe tătari, aceştia fugind fără pradă peste Pasul Prislop în Moldova. Pierderile tătarilor au fost foarte mari. Se spune că apa râului Vişeu a curs câteva săptămâni roşie de la sângele tătarilor care şi-au găsit sfârşitul pe pământul maramureşean. După această înfrângere de pomină, care poate fi asemănată cu bătălia de la Posada, tătarii nu au mai intrat în Maramureş.
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.
