Maramureș Țara fânului
Oare în care colț al țării se mai bucură fânul de o așa mare atenție ca în Maramureș? Aici, prelucrarea fânului constituie un vechi ritual. De ce? Aici fânul se leagă de vechi practici, de la alegerea momentului cositului și până la oferirea sa ca hrană în zilele scurte și reci de iarnă.
Dacă te afli în această perioadă în Maramureș, ai ocazia să simți mirosul ierbii proaspăt cosite, o adevărată aromaterapie. Iarba este lăsată să crească până la o înălțime de aproximativ 50 cm pentru a putea fi ridicată pe clenciuri (nemți) sau jirezi pentru a-l proteja în fața umezelii. De asemenea fânul este adunat în clăi pe care moroșenii le ridică asemănător turlelor de biserici care încearcă să atingă cerul.
Cu toate că astăzi iarba nu mai este cosită manual, ci cu ajutorul motocositoarelor, totuși vei regăsi în Maramureș acel farmec al fânului care te invită la meditație și care îți oferă peisaje de neuitat.
Odată cu diminuarea numărului de animale, îndeosebi a vacilor, cailor și boilor, interesul pentru fân a scăzut. Dealuri întregi rămân necosite. Astel fânețele mai îndepărtate de sate se însălbăticesc. De altfel lipsa boilor care făcea posibil accesul pe cele mai abrupte pante, face imposibil accesul la fânețele cele mai înalte.
Din păcate, adunarea fânului în clăi este tot mai puțin practicată. Utilizarea baloților, care este o metodă mult mai ușoară, este tot mai mult utilizată. Astfel o parte din farmecul Maramureșului s-ar putea pierde.
Maramureș Țara fânului. Fiecare dintre noi putem contribui la păstrarea acestei denumiri.
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.
