Mărțișorul tradițional
Mărțișorului ne vestește în fiecare an venirea primăverii, renașterea naturii. Speranță, optimism, bucurie, lumină, câte puțin din fiecare.
Un fapt important este ca tradiția purtării mărțișorului a supraviețuit secolelor. Copii sunt cei mai puternici promotori ai acestui simbol. Rădăcinile mărțișorului se regăsesc în perioada geto-dacă. Datorită acestui fapt el este prezent și în alte țări precum Bulgaria sau Macedonia, bineînțeles și Republica Moldova. A fost inclus în patrimoniul UNESCO în anul 2017 ca moștenire culturală comună a statelor mai sus menționate.
Mărțișorul tradițional
Mărțițorul tradițional era alcătuit în trecut dintr-un șnur împletit din două culori: alb și roșu. De acesta era legată o amuletă. Albul simbolizează culoarea purității iar roșul culoarea vitalității, a frumuseții, a iubirii. Amuleta putea să fie o monedă de argint sau un alt simbol important pentru comunitate, unul cu rol de protecție. În credința populară, mărțișorul avea o funcție magică. Cel care îl purta era protejat de boli, deochi sau de alte vrăji. Acesta se purta întreaga lună martie la piept sau la mâna stângă. Cele mai purtate simoluri în ziua de azi sunt trifoiul cu patru foi, potcoava sau coșarul, su cel puțin așa era până nu demult.
Mărțișorul tradițional versus kitsch-ul importat
Acum provocarea o constituie readucerea la viață a modului de realizare artizanal a acestuia. De ce nu ai meșteșugii chiar tu un mărțișor?
Începutul lunii martie constituie prilejul cel mai potrivit pentru a ne întreba care este viitorul mărțisoarelor tradiționale, a celor meșteșugite. Mai au șansa să răzbată într-o lume în care bunurile circulă tot mai mult? Întrebarea pe care vreau să o ridic aici este dacă mai poate să fie ziua de 1 Martie considerată o sărbătoare tradițională atâta timp cât cea mai mare parte a simbolului debutului primăverii, mărțișorul, este adus de pe alte meleaguri, cel mai adesea din China.
Mai este așadar mărțișorul un simbol autentic sau a devenit un kitsch ieftin? Cu alte cuvinte, și-a pierdut mărțișorul din valoarea simbolică? Aici nu mă refer la tradiția originii ci la tradiția realizării sale. Dar ce este un kitsch? Un obiect decorativ care întrunește simultan două caracteristici: este de prost gust și reprezintă o nonvaloare, o reproducere sau o copiere pe scară industrială a unui obiect sau operă de artă.
Supraviețuirea mărțișorului tradițional
Mărțișorul ar trebui promovat nu doar ca simbol tradițional, ci și modul artizanal de realizare a acestuia. Să punem pe picior de egalitate un mărțișor lucrat de un meșter popular, fie în lemn, fie împletit din lână, lucrat din piele naturală sau mărgele cu un mărțișor „Made in China” constituie o eroare. Este adevărat că un mărțișor produs într-o fabrică este mult mai ieftin si poate mai atrăgător vizual, însă unul meșteșugit transmite un mesaj mai profund. Oare am putea compara un mărțișor „Made in China” cu un buchet de flori din plastic? Oare ți-ai dori să primești un astfel de buchet de flori?
Poate cel mai important e să realizezi că prin simpla cumpărare a unui mărțișor sau a unui obiect tradițional realizate de mâinile unui meșteșugar, contribui la salvarea unor meșteșuguri care în alte părți ale Europei mai sunt prezente doar în muzee.
Vă doresc tuturor o primăvară frumoasă! Și vă dau în dar un mărțișor virtual…
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.