Sfântul Gheorghe între tradiție și credință
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe are în spațiul românesc patru semnificații prezente în credința creștină și în cea populară. Acestea s-au împletit de-a lungul timpului ducând la o sărbătoare cu numeroase semnificații și simboluri.
1. Sfântul Gheorghe în credința populară
Această sărbătoare cu rădăcini în perioada precreștină reprezintă în calendarul popular începutul anului agricol. Marchează astel începutul verii pastorale. Aceasta este probabil cea mai veche semnificație a sărbătorii.
În tradiția populară anul agricol este împărțit în doua anotimpuri, cel de vară și cel de iarnă. Anul agricol este deschis de Sfântul Gheorghe, Sângiorz, sărbătorit în 23 aprilie, care „încuie” iarna și face ca natura sa înverzească, să se trezească la viață, și este închis de Sfântul Dumitru, Sâmedru, care desfrunzește codrul. Se zice că în această zi caldura iese din pământ și natura se trezește din nou la viață.
Cei doi sfinți, Gheorghe și Dumitru, împart așadar anul agricol în două perioade simetrice, anotimpul cald și anotimpul rece, unul al luminii și al caldurii, celălalt al întunericului și al frigului. Sfântul Gherorghe era considerat în trecut în credința populară o zeitate a vegetației. De altfel numele de Gheorghe provine din limba greacă însemnând „lucrător al pământului”.
2. Sfântul Gheorghe și lupta cu balaurul
Cea mai cunoscută reprezentare a Sfântului Gheorghe este cea în care apare călare pe un cal și străpunge balaurul care ține prizionieră o fecioară. Originea acestei reprezentări iconografice și a semnificației se află tot în perioada precreștină, fiind legată de o veche legendă. Cavalerul ar fi salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorozată fiind de un balaur. În reprezentările vechi, balaurul este legat de fecioară cu un brâu iar Sf. Gheorghe îl ucide cu sulița sa. Această temă a fost alăturată celorlalte miracole înfăptuite de acesta.
Sfântul Gherghe este ocrotitorul a numeroase orașe, regiuni sau chiar țări din Europa. Mai multe orașe îi poartă numele.
3. Sfântul Gheorghe în credința creștină
A treia semnificație, cea creștină, este astăzi cea mai răspândită datorită bisericii. Se știe că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină în timpul împăratului Dioclețean, în secolul al 4-lea. S-a înrolat încă din tinerețe în armata romană. Deoarece și-a mărturisit public credința creștină, a fost întemnițat și supus torturii pentru a renunța la creștinism. Deoarece a rezistat torturii, a fost decapitat în 23 aprilie. Sfântul Gheorghe, Purtătorul de Biruință, a fost venerat în mod special de cruciați.
4. Sfântul Gheorghe ocrotitorul Armatei Române
Începând cu anul x Sf. Gheorghe a fost ales drept ocrotitr al Armatei Române.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Gheorghe
Un dintre cele mai răspândite obiceiuri este de a împodobi porțile cu plante înverzite ca simbol al renașterii naturii. În credința străveche acestea protejează gospodăria de spiritele rele.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe are în spațiul românesc patru semnificații. Le regăsim în tradiția populară și credința creștină. Acestea s-au împletit de-a lungul timpului dând naștere unei sărbători cu semnificații profunde. Care sunt acestea?
Autor: Creator de conținut pe Maramuresu’meu unde adun, sintetizez, structurez și prezint informații relevante despre acel Maramureș care a rămas autentic. Susțin și promovez vechile tradiții și obiceiuri primite moștenire de la păstrătorii acestui patrimoniu material și imaterial prețios.
